Am inceput ceva ce nu se poate termina . Oricat as vrea nu-mi pot imagina cum va fi ziua in care va inceta. Incerc ,incerc ,dar nu pot s-o fac sa se opreasca ,iar cu fiecare zi ce trece devine mai intensa lasandu-ma fara suflare , luandu-mi orice ramasita de aer . Incerc din nou s-o alung , inchid ochii si o fac nevazuta , imi limpezesc mintea si o fac invizibila .Deschid ochii , tot acolo este ! Nu inteleg ,de ce nu pleaca , ce o sa face sa ramana ?!Ma gandesc la ceva ce-mi este ,clar,interzis si nu pot scapa fara o urma de regret. Imi spun mereu ca nu exista , iar viata merge , merge , niciodata nu sta . Un fior rece imi ingheata spatele deoarece pentru a putea parcurge prezentul spre a ma avanta in viitor , trebuie stearsa orice urma de trecut . Gandurile incep sa mi se joace-n cap ducandu-ma din nou spre tine . Incerc din nou sa te alung , imi spun hotarata ca este timpul sa pleci . Cu toate ca ma simt mai bine , tot nu pot scapa de tine . Ce sa fac daca te iubesc ?Cum pot alunga orice faramita din trecut cand defapt nu pot ajunge-n viitor fara trecut ?!
Ma trezesc , imi astern zambetul etern si plec . Las totul , ma asculta cineva ? Ma multumesc cu o imagine care pare perfecta in ochii lor . E vina mea ! Ii las pe toti sa creada o minciuna . Te mint pe tine , dar cel mai crud lucru este ca ma mint pe mine . Cu toate asta , imi place si ma multumesc cu atat . Ma gandesc mereu ca, poate , la un moment dat te voi regasi si traiesc la nesfarsit cu o simpla iluzie care ma duce spre ... Nicaieri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu