sâmbătă, 15 ianuarie 2011
Vise
Era o noapte intunecata si friguroasa . Pe jos erau numai balti si gropi astupate cu namol. Alergam . Eram alergata ,eram alergata de niste creaturi , monstruozitati cu colti mari si plini de bale , cu blana murdara si ciufulita , de talie mare ,ochii lor rosii iesind in evidenta .
M'am impiedicat de o piatra .Am cazut . In timp ce ma uitam disperata la acele creaturi cum se apropie din ce in ce mai mult spre mine salivand am vazut o lumina alba . Se apropia de mine devenind din ce in ce mai orbitoare , atunci dintre razele stralucitoare a aparut un baiat care'si
intindea mana spre mine . Mi'am pus mana in mana lui si
m'am tras de acolo - orice era mai bine decat sa fiu devorata de niste creaturi anormale- .
Atunci am vazut . Era salvatorul meu. Stiam ca'l cunosc , dar nu'mi dadeam seama de unde. Aveam impresia ca traisem 1000 de ani impreuna . " O da" .Si atunci am vazut cum linia de la hanoracul bleu ii contura silueta . M'am uitat mai sus,
ochii lui straluceau , erau asa cum ii stiam, erau ochii aceia pe care jurasem ca n'o sa'i uit niciodata . Mi'am dat seama
ca si zambetul fermecator imi era familiar . Era EL.
Mi'a facut un semn scurt ca si cand ar fi trebuit sa'l urmez ,asa ca m'am dus dupa el . O lumina alba cuprinsese totul,
predomina- era peste tot pana si in sufletul meu - . Fericirea si simplitatea locului iti dadeau fiori .
Atunci o voce suava si tandra mi'a soptit "Aici locuiesc eu " . Si in urmatorul moment am auzit cum un zgomot puternic si asurzitor imprastia toata delicatetea locului in urma lui ramanand doar sunetul "boc-boc".
Totul disparea incet , fericirea isi luase forma de toate zilele transformadu'se mai mult in ura si invidie -sentimente omenesti-, iar albul din fundal incepea sa'si ia forme si culori diurne .
Am deschis ochii . Ma aflam in pat si cineva batuse la usa.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
super poveste ...dar din pacate e doar un "vis" si EL nu s'a intors la tine,la noi...a ramas la locuinata lui de acolo :(
RăspundețiȘtergere